Dimensiuni:57x42 cm
Cina cea de Taina,
impropriu numita in Apus "Ultima Cina", se praznuieste in cadrul
aceleiasi slujbe impreuna cu Spalarea picioarelor ucenicilor, la Utrenia
din Sfanta si Marea Joi.
Reprezentarea iconografica a Cinei celei de Taina
a aparut in arta crestina foarte de timpuriu, inca din perioada
catacombelor romane. Primele reprezentari erau bazate insa mai mult pe
simboluri: painea, pestele, vita de vie, masa, potirul. Mai apoi, dupa
secolul al IV-lea, scena a capat valente duhovnicesti si artistice din
ce in ce mai profunde.
Cina cea de Taina este
pictata, in biserici, in Sfantul Altar, in varianta cunoscuta mai mult
ca "Impartasirea Apostolilor". In aceasta, Apostolii stau la rand, cate
sase de fiecare parte a lui Hristos, infatisat in centru, si primesc
Sfanta Impartasanie din mana Lui; celor din dreapta le da Trupul Sau,
sub forma painii, iar celor din stanga le da Sangele Sau, sub chipul
potirului.
Usile Imparatesti, pe unde iese Hristos,
in Sfantul Potir, spre a se da credinciosilor, sunt incununate
intotdeauna de reprezentarea Cinei celei de Taina.
Astfel, prin impartasanie, suntem chemati sa stam la masa cu Dumnezeu.
Axionul din Joia Mare, cu dulce cantare, ne cheama, zicand: "Din ospatul
Stapanului si din masa cea nemuritoare, veniti, credinciosilor, la loc
inalt, cu ganduri inalte, sa ne indulcim."Prin urmare, in toate
bisericile, cat si in multe dintre casele crestinilor, se intalneste
icoana cu Cina cea de Taina. Este insa aceasta reprezentata canonic, adica fidel traditiei bizantine ortodoxe?
Icoana infatiseaza o
casa, inlauntrul careia se afla o masa acoperita cu panza. Pe masa,
farfurii cu mancare si paini, ulcioare si cani. In mijlocul mesei, o
farfurie cu un peste mare, pregatit. Masa cinei este semicirculara, nu
dreptunghiulara, ca in reprezentarile apusene ale scenei, cum ar fi cele
ale lui Giotto si Leonardo da Vinci.
Masa de la Cina, in forma de semicerc, cu
toate persoanele asezate in jurul laturii curbate, cu fata unele catre
altele, se intalneste pentru prima data in mozaicurile din Ravenna si
intr-una din miniaturile Codexului Rossano, ambele din secolul al
VI-lea.
Acest mod de asezare a lui Hristos si a
ucenicilor Sai a fost preluat de iconarii bizantini ai secolelor
urmatoare si de iconarii greci din perioada dominatiei turcesti si este
astazi urmat de pictorii de icoane credinciosi traditiei.
